"NU VOI LĂSA CA POVESTEA LOR SĂ SE TERMINE ASTFEL"

"CHIAR ACUM

 TU AI

PUTEREA

PENTRU A SPUNE: „NU VOI

LĂSA  CA POVESTEA LOR

SĂ SE TERMINE ASTFEL”

Acest lucru a făcut și doamna Ana, în urmă cu 4 ani. A schimbat povestea de viață a doi “îngerași” (cum îi place ei să îi numească), C și A.  Despre ea a fost ziua de ieri... de când are copilașii în grijă, doamna Ana, în fiecare an sărbătorește acest lucru, faptul că îi are pe acești ‘îngerași” în viața ei. Face un tort de fiecare dată, și petrece timp cu copiii într-un mod aparate față de alte sărbători(zile de naștere, Crăciun, etc), transmițând astfel copiilor, că sunt importanți pentru ea și în același timp creând amintiri frumoase împreună cu ei.

Într-o zi ca aceasta, am dorit și noi să o sărbătorim pe doamna Ana și să ne bucurăm împreuna cu copilașii de al 4-lea an în care povestea vieții lor s-a schimbat.

Suntem mulțumitori pentru ea, “mama Ană” (cum o numesc copiii), pentru modul în care investește în viața lor, pentru modul în care îi educă și dorește să le ofere un viitor mai bun.

Cuvintele sunt prea puține pentu a-i mulțumi, dar “Mama Ană”  MULȚUMIM pentru exemplul frunos pe care ni-l dați, pentru inima dumneavoastra plină de bunătate și dăruire!

 

Rodul muncii noastre!

Acest sfârșit de primăvară este un prilej de sărbătoare şi bucurii pentru noi, deoarece foarte mulți dintre copiii noștri din diferite departamente au absolvit liceul și de asemenea, universitatea.

Îmi amintesc de prima săptămână de școală din clasa a 9-a pentru Elemer, Larisa și Denisa, în timp ce intrau în curtea școlii emotionați de faptul că se aflau într-o școală nouă, cu cadre didactice și colegi noi, dar și într-un oraș nou departe de casa lor în Ogra, familia și tot ceea ce le era familiar. Au trecut prin mintea mea și prin a lor tot felul de întrebări: vor putea să-și facă prieteni, vor reuși să treacă la fiecare materie și să se adapteze dar i-am încurajat și le-am spus că patru ani vor zbura atât de repede. 

Anii au zburat într-adevăr, dar am avut, de asemenea, provocări și încercări, vremuri amuzante și răspunsuri la rugăciuni. Suntem atât de recunoscători lui Dumnezeu pentru că i-a ajutat să ajungă până aici și să absolve. Suntem atât de mândri de ei pentru că au rămas în școală și pentru că au investit în propriul lor viitor. Rugamintea noastră este să vă rugați pentru ei deoarece urmează să dea examenele de bacalaureat și, de asemenea, pentru îndrumare cu privire la viitoarele lor locuri de muncă și școli pe care le vor urma începând din toamnă.

Daniel își amintește cum vorbea cu una dintre mamele de la casă când era copil spunându-i că va merge la universitate într-o zi. A fost un vis pe care la menţinut pe tot parcursul vietii, iar cand a terminat liceul, si-a urmat visul si a plecat la universitate pentru a studia psihologia și iată că patru ani mai tarziu dupa ce a studiat si a muncit din greu, a absolvit facultatea. Suntem atât de fericiți că el s-a bazat pe Dumnezeu și și-a urmat visul. Daniel își va continua studiile în Statele Unite în toamnă. Continuați să vă rugați pentru el și să îl sprijiniți în orice fel puteți.

 

De asemenea, suntem atât de bucuroși să sărbătorim absolvirile lui Sergiu și Daniela. Amândoi au muncit și studiat atât de mult în ultimii patru ani. Daniela își va continua studiile în Statele Unite, de aceea rugați-vă ca să se adapteze bine la  cultura și stilul de viață de acolo. Sergiu își va căuta un loc de muncă și va începe viața independentă. Vă rugăm să-l aduceți în rugăciune, astfel încât această nouă etapă a vieții sale să fie una binecuvântată, ca el să continuesă rămână aproape de Domnul și să ia decizii înțelepte cu privire la viitorul său.

Vrem să mulțumim sponsorilor care au ascultat chemarea lui Dumnezeu de a-și investi timpul și banii în viața acestor adolescenți, știm că nu a fost  întotdeauna ușor, dar efortul lor a schimbat cursul vieții acestor tineri pentru totdeauna. Dumnezeu să vă binecuvânteze și să vă păzească!

Eunice Tinca

Coordonator Prevenirea Abandonului

Faceţi cunoştinţă cu staff-ul nostru - Nicole

În 2012 m-am mutat în România să lucrez cu Fundația LOC într-o comunitate de romi, în cadrul departamentului „Prevenirea Abandonului”, în Ogra. Inițial am planificat să stau 5 ani – 5 ani în care am vrut să investesc în acești oameni; familii, copii, adolescenți, ...

La început am avut diferite programe cu copii, unde am ţinut lecţii biblice, ne-am jucat mult și am creat relații strânse. Cu timpul am introdus tot mai multe activităţi, care par normale pentru noi, dar pentru mulți dintre acești copii erau lucruri noi (spălatul pe mâini și fața, să ne cerem scuze, comportamentul între ei dar și faţă de noi adulții, ...)

Pe inima mea erau în special fetele adolescente, așa că am început un club de fete, unde ne- am întâlnit o dată pe săptămână. Fiind doar în jur de 10 fete, conversațiile au devenit mult mai personale și profunde. Am discutat mult despre visele lor, mame tinere, relații cu băieți și multe altele. Pe lângă am învățat lucruri practice pentru adolescente și viitoare mămici.

În toţi acești ani am investit foarte mult în acești copii și familiile lor prin organizarea unor programe diferite (citit cu copiii în casele lor, lecții educative pentru mămici tinere, tabere cu copii, weekenduri cu adolescenții, distribuții de haine și cizme, ...) dar și eu personal am învățat foarte multe. 

5 ani au trecut și sunt tot aici :)! Mi-am cunoscut soțul aici și în 2014 ne-am căsătorit și avem doi copilași, care ne umple inimile noastre de bucurie! Cu doi copii mici acasă nu mai am cum să mai investesc 100% în munca mea în Ogra, dar încerc cât îmi permite situația de acasă, să investesc mai departe în acești oameni.

Știu că o schimbare într-o comunitate nu vine peste noapte, căci trebuie lucrat și investit mulți ani, dar sunt motivată să merg mai departe, alături de ei! Și cu ajutorul Domnului sunt convinsă că o să vedem multe minuni și schimbări mici și mari în următorii ani!

În prezent lucrez împreuna cu Niss și alți doi misionari cu copii din clasele I-III, pe care îi ajutăm cu temele și încercam să recuperăm lipsurile pe care le au.. Îmi place aşa de mult că pot investi practic în viitorul lor dar deasemenea mă bucur împreuna cu ei de fiecare succes mic, pe care ei îl pot experimenta.

Abia aștept să văd cum va arăta comunitatea de romi din Ogra peste 10 ani!?!

Nicole Triff - Misionar Elvetia, "Prevenirea Abandonului"

Bucurându-ne de primăvară la Spitalul pentru bebeluşi

Programul de îngrijire a bebeluşilor din cadrul spitalului continuă. Momentele speciale din fiecare zi sunt însoţite de expresii simpatice, zâmbete încântătoare sau râsete pe măsură ce aceşti bebelaşi experimentează fiecare zi a vieţii. Sunt acele lucruri mici, fie că învaţă să se răsucească, să bată din palme, să stea, sau în cazul celor mai mărişori, să se dea jos din pătuţ şi să alerge în jurul camerei.

Dar este vorba şi despre lucruri mai importante, cum ar fi sărbătorirea zilelor de naştere. Luna trecută am avut o sărbătoare comună a primei lor zi de naștere pentru doi dintre copii. Bineînţeles, ca orice alt copil de 1 an, ei nu prea au înţeles ce se întâmplă, dar i-am îmbrăcat în hăinuţele lor cele mai frumoase, am avut tort şi am cântat oricum „La Mulţi Ani”.

Numărul copiilor fluctuează tot timpul, astfel de la 7 copii în luna Februarie am ajuns la 13 copii acum câteva săptămâni, înainte ca unii dintre copii să meargă acasă din nou. Cei câţiva bebeluşi nou veniţi a însemnat că mica sală s-a umplut cu câte un nou-născut în fiecare lună din luna decembrie pană în luna martie.

Este aşa o mare plăcere şi privilegiu să pot lucra cu aceşti copii, indiferent dacă sunt cu noi pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp. Chiar şi atunci când sunt aşa de dificili, îi iubim cu toată inima și ne bucurăm împreună cu ei când vedem progresul lor.

Jo Fletcher - Misionar Australia